Convenția matrimonială - cine ce ia în caz de divorț

Sigur ai văzut în filmele americane cum, înainte de căsătorie, el și ea semnează un contract prenupțial în care hotărăsc cum să-și împartă averea în caz de divorț. Americanii au și-o vorbă: „hope for the best, prepare for the worst" („speră la ce-i mai bun, pregătește-te pentru ce-i mai rău"). 

Acum... nimeni nu vrea să pună răul înainte, însă statisticile prezentate de INS nu sunt îmbucurătoare: în 2023 raportul dintre numărul divorţurilor şi numărul căsătoriilor încheiate în România a fost de 1 divorţ la 5 căsătorii. Iar în urma divorţului mai vine și partajul bunurilor, un nou motiv de dispută între viitorii foști soți.

Să știți că se poate încheia și la noi preventiv o înțelegere înainte de unirea destinelor. Aceasta ar putea să vă ajute dacă vă recăsătoriți și vreți să protejați ceea ce ați primit în urma divorțului anterior (cin' s-a fript cu ciorbă...), dacă aveți copii din afara căsătoriei și doriți să puneți la adăpost unele bunuri doar pentru ei, dacă dețineți o afacere la care numai voi știți cât ați muncit și nu vreți să devină bun comun sau dacă aveți datorii ori alte obligații financiare care nu doriți să revină și celuilalt.

„În România nu există conceptul de contract prenupțial în Codul civil, însă avem un echivalent: convenția matrimonială", spune Av. Loredana Costina (Corobană și Asociații).

Ce înseamnă, mai exact, convenția matrimonială?

„Vorbim despre o instituție relativ nouă pe teritoriul țării noastre, pentru că reglementarea convenției matrimoniale a apărut în 2011, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod civil (care l-a înlocuit pe cel vechi, de la 1864, și a înglobat și reglementările din vechiul Cod al familiei)."

Codul civil nu oferă în mod expres o definiție a convenției matrimoniale, articolul intitulat Convenția matrimonială (art. 329 Cod civil) a stabilit doar că „Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale". De altfel, art. 329 Cod civil este și primul care deschide subsecțiunea intitulată „Alegerea regimului matrimonial".

„Înțelegem astfel, de aici și din alte articole subsecvente, că această convenție matrimonială este o formă de contract prin care soții sau viitorii soți aleg un alt regim matrimonial decât cel clasic, pe care-l cunoaștem cu toții și care gestionează majoritatea căsătoriilor (numit regimul comunității legale)*", explică avocatul.

 

* Regimul comunității legale sau regimul matrimonial clasic, tradițional presupune că, din momentul în care ai spus de bună voie și nesilit de nimeni „DA!" în fața ofițerului Stării Civile, bunurile pe care le veți dobândi tu și soțul/soția după data încheierii căsătoriei devin bunuri comune în devălmășie - fără a fi stabilită cota de participare a fiecăruia dintre voi (deci dacă tu cumperi trei linguri și nevasta o cană, amândoi aveți trei linguri și-o cană).

Atenție! Bunurile proprii nu devin comune nici după 5 ani de căsătorie în regimul comunității legale (că tot circulă mitul ăsta), nici după 20. Bunuri proprii înseamnă: 

• bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
• bunurile de uz personal (îmbrăcămintea, de exemplu);
• bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soți, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerț care face parte din comunitatea de bunuri;
• drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creațiilor sale și asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;
• bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele științifice sau literare, schițele și proiectele artistice, proiectele de invenții și alte asemenea bunuri;
• indemnizația de asigurare și despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soți;
• bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum și bunul dobândit în schimbul acestora;
• fructele bunurilor proprii (chiriile produse de un imobil, de exemplu).

Un bun propriu poate deveni comun doar prin acte juridice între soți (de vânzare sau donație, de exemplu), fie prin convenție matrimonială. În niciun caz pentru că acumulăm împreună zeci de ani de căsnicie (fericită sau nu). 

Când se face convenția matrimonială, înainte sau după căsătorie?

„Convenția matrimonială se încheie înainte de căsătorie dacă alegeți un alt regim matrimonial decât cel clasic. Dar la fel de bine puteți încheia o convenție matrimonială și după cununie, dacă vreți să treceți la un alt regim matrimonial decât cel ales atunci când v-ați luat", transmite Av. Loredana Costina.

Legea, mai exact art. 330 Cod civil - alin. (2) și (3), spune așa:

• Convenţia matrimonială încheiată înainte de căsătorie produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei.
• Convenţia încheiată în timpul căsătoriei produce efecte de la data prevăzută de părţi sau, în lipsă, de la data încheierii ei.

„Singura limită privind modificarea regimului matrimonial după căsătorie este că trebuie să așteptaţi un an de la cununie".

Unde se încheie? Costă ceva?

Convenția matrimonială se încheie la notar și numai la notar, forma autentică a acesteia fiind obligatorie. Convenția făcută sub clar de Lună sau pe o hârtie de care să știți numai voi doi nu este valabilă. Este necesar consimţământul tuturor părţilor (adică al soților/viitorilor soți), exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială şi având conţinut predeterminat. De asemenea, contractul matrimonial nu va fi încheiat în cazul în care conţine clauze care lezează drepturile şi interesele unuia dintre soţi, ale copiilor minori ori ale altor persoane ocrotite prin lege. Recomandăm să apelați la un avocat care să vă ajute să întocmiți clauzele cum trebuie și să înțelegeți ce urmează să semnați.

Există, desigur, și taxe notariale pentru convenția matrimonială. Onorariul se stabilește în mod liber între voi și notar în funcție de complexitatea clauzelor din contract. 

Convenția matrimonială este de două feluri, iar, în funcție de cum v-ați înțeles, puteți opta pentru:

1. Separația de bunuri. Adică ce-i al tău înaintea căsătoriei, dar și ce obții în timpul căsniciei pe numele tău rămâne-al tău.

„Dacă alegeți regimul separației de bunuri, dar vreți să cumpărați și ceva împreună, art. 362 alin. (1) Cod civil spune că bunurile dobândite împreună de soţi aparţin acestora în proprietate comună pe cote-părţi, în condiţiile legii. Asta înseamnă că fiecare dobândește o bucată bine stabilită, în funcție de contribuția sa la achiziționarea bunului respectiv.

Regimul separației de bunuri este un regim care lasă în cea mai mare parte o independență patrimonială soților, foarte similar deci cu situația dinainte de căsătorie", explică avocatul.

Atenție! Chiar dacă ați ales regimul ăsta lejer, de  „fiecare cu ale lui", asta nu înseamnă că sunteți scutiți de responsabilitatea pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei (asigurarea hranei zilnice, plata utilităților și a întreținerii locuinței familiei etc.) și a celor legate de creșterea și educarea copiilor. Răspundeți în egală măsură de ele.

2. Comunitatea convențională. „Acest regim este unul special, în care nu se optează pentru separația clasică de bunuri, dar nici nu se alege regimul comunității legale, ci soții își croiesc propriul regim matrimonial (în limitele în care îi lasă legea). Adesea, acest regim prevedede includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei."

De exemplu, o casă moștenită de unul dintre soți înainte de căsătorie poate fi adusă la comunitate și transformată astfel în bun comun. În această situație, este alegerea și... fix problema soțului care hotărăște asta.

Tot în cadrul acestui tip de convenție se poate trece o clauză de preciput. Ce înseamnă ea? Înseamnă că soţii pot conveni ca, atunci când moare unul dintre ei, cel rămas văduv să preia fără plată, înainte de partajul moştenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deţinute în devălmăşie sau în coproprietate.

Ce se întâmplă cu creditul obținut de unul dintre viitorii soți înainte de căsătorie? Se trece și el în convenție, îl plătesc amândoi sau îl plătește doar cel care l-a făcut?

„Depinde cum vor să facă și ce regim aleg. Dacă, de exemplu, aleg separația de bunuri, creditul rămâne de principiu al celui care l-a făcut."

Un avantaj al regimului separației de bunuri este posibilitatea de a pune la adăpost bunurile tale sau ale soțului în fața creditorilor. Carevasăzică dacă alegeți acest regim matrimonial, în cazul imposibilității de achitare a ratelor unui credit (asta e, se mai întâmplă) banca poate urmări și executa doar bunurile soțului vizat, nu și pe ale celuilalt.

Bine de știut! Chiar dacă nu se încheie vreo convenție matrimonială și se merge pe regimul matrimonial clasic, când totul e la comun, să știți că vă puteți proteja bunurile prin hotărâre judecătorească (conform art. 370 alin. (1) Cod civil) dacă unul dintre soți pune în pericol grav interesele patrimoniale ale familiei: de exemplu, sparge toți banii din casă în sălile de jocuri de noroc.

„Dacă aleg regimul convențional, pot decide în mod expres, printr-o clauză, ce fac cu creditul (dacă împart rata în vreun fel)", spune Av. Loredana Costina. 

Actele necesare pentru semnarea unei convenții matrimoniale

Dacă se încheie convenția înainte de căsătorie, vă trebuie:

• actele de identitate ale părților: carte de identitate, buletin de identitate, carte de identitate provizorie, paşaport, în cazul cetăţenilor străini paşaportul, permisul de şedere sau actul de identitate emis de statul a cărei cetăţenie o are;
• actele de proprietate (dacă unul din voi are în proprietate bunuri mobile și imobile);
• certificatele de atestare fiscală și extrasele de carte funciară.

Convenția trebuie prezentată la Starea civilă dimpreună cu celelate acte. Ulterior, ofițerul de stare civilă o va înscrie pe actul de căsătorie.

Dacă se încheie convenția în timpul căsătoriei pentru schimbărea regimului matrimonial, vă trebuie:

• actele de identitate ale ambilor;
• certificatele voastre de naștere;
• certificatul de căsătorie;
• actele de proprietate pentru bunurile mobile și imobile proprii ale fiecărui soț și pentru bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei;
• certificatele de atestare fiscală și extrasele de carte funciară.

Toate documentele de mai sus se prezintă la notar în original.

Anterior semnării convenției matrimoniale se încheie în mod obligatoriu un act de lichidare a regimului matrimonial existent deja și se realizează un inventar asupra bunurilor pentru a se ști titularul dreptului de proprietate al fiecărui bun (acesta  se face pe baza declaraţiei fiecăruia dintre voi și trebuie să cuprindă toate bunurile mobile, corporale şi necorporale, drepturile reale şi de creanţă, precum şi toate datoriile pe care le aveţi până la data întocmirii inventarului). Ulterior semnării convenției matrimoniale notarul o va înregistra în RNNR (Registrul Național Notarial al Regimurilor Matrimoniale). Iar în funcţie de ce bunuri sunt incluse în convenţia matrimonială, va efectua formalităţile de publicitate la Cartea Funciară, la Registrul Comerţului, la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare etc.

Cum te ajută convenția matrimonială în caz de divorț?

Că de-aici plecasem, de la divorț.

„În primul rând, țin să precizez că o convenție matrimonială nu trebuie văzută ca ceva ce trebuie obligatoriu să semnezi dacă vrei să te protejezi sau să îți protejezi bunurile și fără ea o să ai o situație dezastruoasă în cazul unui divorț. Din contră, pot exista situații în care existența convenției matrimoniale și alegerea greșită a unui regim matrimonial, pe criteriul că așa e la modă sau așa au prietenii noștri, îți va pune mari probleme în cazul unui divorț. Convenția matrimonială te ajută deci sau te încurcă la divorț în funcție de ceea ce e în ea, nu e bună sau rea prin ea însăși", atenționează Av. Loredana Costina.

De exemplu, te poate ajuta la divorț dacă ai ales regimul separației de bunuri și ai avut grijă să acumulezi pe  barba ta o mică sau mare avere pe care nu vrei să o împarți cu celălălt. Te poate ajuta și dacă ai ales regimul comunității convenționale și există clauza că ai și tu drepturi din casa pe care partenerul o are dinainte de căsătorie, dar ai contribuit și tu la îmbunătățirea ei.

„Dar, în sens invers, convenția matrimonială te poate ruina dacă ai ales, în entuziasmul tinereții, regimul separației de bunuri, iar apoi, pe măsură ce au trecut anii, ai renunțat la job sau l-ai pierdut, ai rămas acasă și ai crescut 2-3 copii, ți-ai ajutat soțul/soția în carieră, ai contribuit la afacerea de familie, dar nu ai avut grijă ca toate aceste lucruri să fie și pe numele tău. În acel moment te poți trezi că tot ce crezi că ați strâns împreună este de fapt, legal, conform convenției matrimoniale pe care ai semnat-o cu entuziasm 20 de ani mai devreme, dar de care ai cam uitat, 100% în proprietatea celuilalt".

Așadar convenția matrimonială, dacă e întocmită bine, e bună, dar dacă e întocmită prost... mai bine te lipsești de ea. Derogarea de la regimul matrimonial clasic (așa vechi și demodat cum e el) nu trebuie să se facă cu ușurință și nici pentru că ai auzit că e bine sau pentru că așa vrea mama soacră fără să înțelegi exact ce drepturi și obligații vei avea după aceea.