Indemnizația de creștere a copilului - cât este, cine o primește și cum

Creșterea unui copil vine la pachet și cu ceva birocrație, nu doar cu responsabilități. Dacă urmează să devii părinte anul acesta și nu știi ce condiții trebuie să îndeplinești ca să beneficiezi de indemnizația de creștere a copilului, ce hârtii trebuie să strângi la dosarul cu șină, câți bani primești de la stat, pe ce perioadă etc., îți explicăm noi mai jos.

Ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a beneficia de indemnizația de creștere a copilului?

Întâi și întâi e bine de știut că poți să intri în concediu de creștere sau îngrijire a copilului (CCC ori CIC cum i se mai spune în HR) și să beneficiezi de indemnizație dacă ești mama sau tatăl lui biologic, dacă ești părintele lui adoptiv, dacă ți s-a încredințat un bebeluș în vederea adopției, dacă l-ai luat în plasament sau dacă ești tutorele lui (a nu se confunda concediul de creștere a copilului cu concediul de maternitate, căci acesta din urmă se acordă exclusiv femeilor însărcinate și lăuze).

Pe lângă condiția de a fi părinte sau tutore, e musai să le îndeplinești și pe următoarele:

• să ai domiciliul sau reședința legală în România;
• să locuiești împreună cu copilul/copiii pentru care ceri indemnizație și să te ocupi de creșterea și îngrijirea lui/lor;
• să fi realizat venituri impozabile pe o perioadă de 12 luni în ultimii 2 ani dinaintea nașterii/adopției/preluării tutelei sau a luării în plasament a copilului. Veniturile pot proveni din:

- salarii şi asimilate salariilor;
- activităţi independente;
- drepturi de proprietate intelectuală;
- activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

Important: nu se iau în calcul veniturile din dividende sau chirii.

De asemenea, e bine de știut că pentru a avea dreptul la concediu și indemnizație de creștere a copilului, nu este necesar ca cele 12 luni din cele 24 anterioare nașterii copilului în care s-au obținut venituri din activităţi să fie consecutive.

Poți lua indemnizație și dacă nu ai lucrat în ultimele 12 luni din cele 24 anterioare nașterii copilului?

DA, dacă cele 12 luni pot fi adunate din perioadele în care te-ai aflat într-una sau mai multe din situațiile de mai jos:

• ai beneficiat de indemnizaţie de şomaj sau ai realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează concedierile colective ori ai fost în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă în vederea acordării indemnizaţiei de şomaj;
• ai beneficiat de concedii şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. Aici intră concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă din pricina unor boli obişnuite, unor accidente în afara muncii, concedii medicale pentru maternitate, concedii medicale pentru îngrijirea copilului bolnav, concedii medicale în caz de risc maternal.
• ai beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
• ai beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi perfecţionare profesională din iniţiativa angajatorului sau la care acesta şi-a dat acordul; 
• te-ai aflat în perioada de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată şi începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată; 
• te-ai aflat în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;
• ai mai avut un copil şi: ai beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea lui, ai beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea sau, după caz, pentru îngrijirea copilului cu handicap ori ai beneficiat de concediu fără plată pentru creşterea copilului;
• ai beneficiat de pensie de invaliditate;
• ai fost trimis/ă în misiune permanentă în străinătate ori ţi-ai însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;
• ai efectuat sau efectuezi serviciul militar pe bază de voluntariat, ai fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
• ai urmat sau frecventezi (fără întrerupere) cursurile unei forme de învăţământ la zi (preuniversitar, universitar ori postuniversitar organizate potrivit legii, în ţară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale;
• ești doctorand;
• te afli în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ la zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere; 
• te afli în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor învăţământului obligatoriu sau, după caz, de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de master şi postuniversitar la nivel de masterat, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj, calculate începând cu data de 1 a lunii următoare finalizării studiilor;
• te afli în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului medical superior, organizat potrivit legii, cu examen de licenţă organizat în prima sesiune, şi începerea primului rezidenţiat după absolvire.

Condițiile de mai sus se aplică, desigur, și în cazul în care tatăl este cel care dorește să intre în concediu de creștere a copilului și să beneficieze de indemnizație.

Pe ce perioadă se primește indemnizația pentru creșterea copilului? 

Banii de la stat se primesc lunar, pe toată perioada concediului pentru creșterea copilului. Concediul durează până la data când copilul împlinește 2 ani, iar, dacă acesta are dizabilități, se poate prelungi până la vârsta de 3 ani a copilului. E bine să știi că în timpul în care te afli în CCC vei beneficia de asigurare de sănătate (plata contribuției pentru asigurarea socială de sănătate va fi asigurată din bugetul de stat), iar cei 2 sau 3 ani în care stai acasă cu copilul sunt considerați vechime în muncă și-ți sunt trecuți la catastif pentru când o să ieși la pensie.

Care este valoarea minimă și cea maximă a indemnizației pentru creșterea copilului...

Începând cu 1 ianuarie 2018, indemnizația lunară are o limită minimă, raportată la valoarea indicelui social de referință din fiecare an (până atunci, indemnizația minimă se raporta la salariul minim pe economie). Conform OUG 82/2017 „cuantumul minim al indemnizației nu poate fi mai mic decât suma rezultată prin aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință".

Pentru 2024 valoarea minima a fost stabilită la 1.651 de lei pe lună.

Tot conform OUG 82/2017, „cuantumul maxim al indemnizatiei nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei". Măsura plafonării la valoarea de 8.500 de lei a indemnizației de creștere copil a fost introdusă în toamna anulului 2017, având ca scop, potrivit guvernanților, utilizarea eficentă a resurselor bugetare și pentru a fi evitate situațiile în care un părinte ar fi putut obține o indemnizație mult prea mare, vezi, Doamne!

...și cum se calculează?

Calculul indemnizației este stabilit în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei de naștere a copilului (bonurile de masă intră și ele la socoteală). 

Ce indemnizație iei dacă ai gemeni, tripleți sau multipleți?

În septembrie 2023, Guvernul a adoptat o lege conform căreia se suplimentează cu 50% indemnizația lunară pentru copiii născuți din sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil în condițiile prevăzute de lege. Practic, pentru al doilea copil primești 50% din valoarea primei indemnizații, dar nu mai puțin de 1.651 de lei pe lună.

Majorarea se acordă şi în cazul copiilor născuţi în timpul în care primeşti deja indemnizaţia pentru creşterea unui alt copil.

Ce acte trebuie să conțină dosarul pentru indemnizație creștere copil?

• Cerere tip de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului (se ridică de la ghișeu);
• Actul de identitate al solicitantului indemnizaţiei pentru creşterea copilului (copie +original). Poate fi ori mama, ori tatăl;
• Actul de identitate al celuilalt părinte (copie + original). Dacă tatăl nu a recunoscut copilul, nu mai este necesar acest document;
• Certificatul de căsătorie al părinţilor copilului (copie + original). Dacă părinții nu sunt căsătoriți, dar copilul e recunoscut de tată, Autoritatea Tutelară efectuează o anchetă socială necesară pentru completarea dosarului de obținere a drepturilor de creștere a copilului;
• Certificatul de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul (copie + original);
• Certificatele de naştere ale celorlalţi copii, după caz (copie + original);
• Certificatul de încadrare în grad de handicap și hotărârea, după caz  (copie+original);
• Acte doveditoare, după caz, privind componenţa familiei, filiaţia copiilor, situaţia lor juridică (originale + copii): hotărâre judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei, hotărâre judecătorească de încuviinţare a adopţiei, hotărâre judecătorească sau hotărâre D.G.A.S.P.C. pentru măsura plasamentului, plasamentului în regim de urgenţă, hotărâre judecătorească de instituire a tutelei sau hotărâre a autorităţii tutelare, actul doveditor care atestă calitatea de reprezentant legal al persoanei minore lipsite de capacitate deplină de exerciţiu al drepturilor civile;
• Adeverinţă eliberată de angajator (original) din care să rezulte că persoana îndreptăţită realizează/a realizat venituri cu caracter salarial;
• Adeverință de la școală/facultate (original) pe ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului, din care să rezulte că s-au frecventat cursurile la zi și fără întrerupere, diploma de licență, master etc., după caz (copie);
• Adeverințe eliberate de Administraţia Financiară privind veniturile realizate în anii fiscali anteriori celui în care s-a născut copilul, dovada suspendării activităţii, copie după declarațiile unice, precum şi registrul-jurnal de încasări şi plăţi în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală şi din activități agricole, silvicultură şi piscicultură;
• Dovada eliberată de organele competente, în cazul asociaților unici, privind veniturile realizate de aceștia;
• Adeverință eliberată de Administraţia Financiară din care să rezulte veniturile realizate, data începerii activității precum și data suspendării, în cazul persoanelor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
• Decizia de suspendare a activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului (copie certificată pentru conformitate cu originalul de către angajator/decizie încetare activitate);
• Declarația celuilalt părinte care nu a solicitat indemnizaţia de crestere copil;
• Declarație date cu caracter personal;
• Extrasul de cont pe numele solicitantului pe format hârtie dacă se dorește ca indemnizaţia să fie virată într-un cont bancar.

Când și unde depui actele?

Hârțogăraia de mai sus trebuie depusă la Direcția Generală de Asistență Socială din orașul sau sectorul unde ai domiciliul în cel mult 60 de zile de la data nașterii copilului ori de la încetarea concediului de maternitate (de minimum 42 de zile). 

Ulterior, cererile ajung la Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială spre soluționare (durează cam 15 zile procedura). După 5 zile de la luarea deciziei, vei primi răspuns de la ei.

Atenție! Dacă depui dosarul mai târziu de 60 de zile de la data nașterii copilului ori de la încetarea concediului de maternitate, indemnizația de creștere a copilului se va acorda începând cu data depunerii cererii.

Prima plată a indemnizației se face în termen de aproximativ 2-2,5 luni de la depunerea dosarului. 

Poți obține venituri în afara indemnizației de creștere a copilului?

Da, poți cumula indemnizația cu anumite sume de bani, fără a-ți fi afectat dreptul la aceasta:

• când primești de la angajator diverse sume acordate în baza legii, a contractului colectiv sau individual de muncă, cum ar fi tichete cadou sau prime, altele decât cele rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de CCC;
• când obții indemnizații în calitate de consilier local sau județean, indiferent de nivelul lor;
• când banii în plus provin din chirii sau dividende, pentru că sunt considerați venituri pasive;
• dacă-ți iei un job pentru mămici, de exemplu, în timpul concediului de creștere a copilului și realizezi în decursul unui an calendaristic venituri al căror nivel nu depășește de opt ori cuantumul minim al indemnizației. Cum la 1 martie 2023 s-a stabilit că valoarea minimă a indemnizației CCC este de 1.496 lei, înseamnă că pragul maxim de venituri din activități ce pot fi obținute în paralel cu indemnizația de CCC este de 11.960 lei (la data redactării acestui articol).