10.831 vizite
Salariul minim în 2024, mai mare pe hârtie, dar mai mic pe card
Firmele, obligate să le crească leafa celor care stau pe salariul minim de doi ani * Ce zice legea, ce zic patronii * Ce se întâmplă în construcții, agricultură și alimentație * Cu cât ar trebui mărit salariul minim ca să se simtă și la buzunar
Renegocierea obligatorie a salariului minim după 24 de luni de la angajare - ce spune legea?
Începând cu data de 1 ianuarie 2024, angajatorii sunt obligați să majoreze salariile angajaților care lucrează în firma de 24 de luni deja și sunt plățiți cu salariul minim brut pe țară garantat în plată, indiferent daca au contract de munca full-time sau part-time. Conform datelor extrase din REVISAL în 31.12.2023, de această mărire salarială vor beneficia 406.293 de salariați din România.
Obligația a fost introdusă în Codul Muncii în 2021, odată cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 142/2021 și spune că:
„(2^1) Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în condiţiile alin. (1) poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
(2^2) Prevederile alin. (2^1) se aplică şi pentru salariatul plătit cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă, perioada de maxim 24 de luni fiind calculată începând cu data de 1 ianuarie 2022”.
Carevasazică dacă te afli printre salariații angajați înainte de 2022 cu salariul minim pe economie, trebuie să beneficiezi de o mărire a salariului de bază (brutul) începând cu 01.01.2024. Dacă ai fost angajat fix pe 1 ianuarie 2022 sau după această dată, ți se vor calcula cele 24 de luni din data încheierii contractului de muncă. Exemplu: dacă ai fost angajat cu minimul pe economie pe 1 august 2022 și lucrezi în continuare la aceeași firmă, ți se va majora salariul din data de 1 august 2024, iar dacă ai început să lucrezi pe 1 ianuarie 2023, nu poți fi ținut la job pe minimul pe economie mai mult de 1 ianuarie 2025.
Atenție! Angajatorii care refuză să majoreaze salariul angajaților încadrați cu salariul minim de peste 2 ani riscă o amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Ce se întâmplă cu salariul minim din construcții, agricultură și alimentație, se mărește și el după 2 ani vechime?
Aici au tot fost nelămuriri și multe discuții în ultimele zile. Inițial, în comunicatul ITM era trecut acest paragraf:
„Țînând cont de faptul că prevederea din Codul muncii se referă doar la salariul minim stabilit prin hotărâre de guvern, salariile angajaților din construcții sau industria agroalimentară, stabilite prin alte acte normative nu intră sub incidența dispozițiilor prezentate mai sus."
Și asta deoarece, în aceste domenii de activitate, au fost stabilite salarii minime preferențiale, mai mari (cu scopul de a se dezvolta sectoarele respective) prin derogare și prin O.U.G, nu prin hotărâre de guvern ca în cazul salariului minim brut de 3.300 de lei (raportat la o normă întreagă) pe care-l ia „restul lumii".
Ulterior, paragraful respectiv a dispărut (o fi făcut careva scandal, cine știe?) și a apărut un altul, ambiguu:
„Pentru ducerea la îndeplinire a acestor prevederi legale, angajatorii vor avea în vedere nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin act normativ."
Despre ce act normativ era vorba... nu se spunea exact, iar asta i-a băgat și mai mult în ceață pe reprezentanții HR ai companiilor din domeniile construcții, agricultură și alimentație publică.
Eh, dar cum a treia oară e cu noroc, după alte două zile a apărut un nou comunicat al ITM în care scrie clar că „tuturor salariaților angajați cu salariul minim pe economie, anterior anului 2022, trebuie să li se mărească salariul de bază începând cu 01.01.2024."
Legea nu impune un cuantum minim de mărire a salariului de bază la privat, ci doar la stat
De la 1 ianuarie 2024, salariul brut al angajaților plătiți din bani publici se mărește cu 5% față de decembrie 2023, că așa s-a stabilit prin lege. Drept urmare, bugetarii care împlinesc 2 ani de vechime-n muncă în același loc vor avea salariul brut de 3.465 de lei în loc de 3.300.
În mediul privat... statul nu se bagă. Aici suma cu care se mărește salariul de bază va fi stabilită doar în urma unei negocieri între angajator și angajatul care a împlinit 24 de luni la firma respectivă, la finalul căreia se încheie un act adițional semnat de ambele părți, urmând ca modificarea salariului (de preferat una serioasă, rezonabilă) să se înregistreze și să se transmită în REVISAL în 20 de zile lucrătoare de la data la care a fost făcută.
Sigur se va ține cont la negociere și de situația financiară a societății: să nu uităm că numărul firmelor din România aflate în dificultate, în diverse stadii de insolvenţă, radiere, suspendare a activităţii sau dizolvate, sărise de 64.000 în prima jumătate a lui 2023.
„Mi-e teamă să nu ajungem în situația în care mulți angajatori care nu-și vor permite majorări salariale – pentru că vremurile sunt astea care sunt - să își închidă firmele și să deschidă altele noi pentru a-și putea duce activitatea mai departe. Ori să pună lacătul definitiv și să devina ei înșiși angajații altora”, spune Gabriel Chicioreanu, consilier în carieră.
„Dar să nu fim prăpăstioși acum. Până la urmă este normală creșterea periodică a venitului unui angajat având în vedere că el câștigă experiență.
Pe de altă parte, un angajat cu vechime în firmă (că e vorba doi ani sau mai mulți) ar trebui să nu se culce pe-o ureche și să dobândească niște competențe noi, să se dezvolte, să urmeze niște cursuri de calificare/specializare, să intre într-un centru de evaluare a competențelor profesionale și să obțină o certificare în baza căreia să i se modifice justificat salariul.
Nu vreau să se creadă că țin cu ursu’ (angajatorul), însă de ce să-l oblige statul pe acesta să mărească salariul de bază al cuiva care prestează aceeași și aceeași muncă de 10 ani în firmă, de exemplu (chiar calificată fiind)? Doar pentru a se mai adăuga niște taxe la bugetul de stat? Așa cum am spus mai sus, important nu e să îi dea șeful unui salariat o sumă derizorie în plus la aniversarea a 2 ani în companie, ci ca angajatul să crească, să evolueze profesional", mai spune consilierul.
Nu vreau să se creadă că țin cu ursu’ (angajatorul), însă de ce să-l oblige statul pe acesta să mărească salariul de bază al cuiva care prestează aceeași și aceeași muncă de 10 ani în firmă, de exemplu (chiar calificată fiind)? Doar pentru a se mai adăuga niște taxe la bugetul de stat? Așa cum am spus mai sus, important nu e să îi dea șeful unui salariat o sumă derizorie în plus la aniversarea a 2 ani în companie, ci ca angajatul să crească, să evolueze profesional", mai spune consilierul.
Se poate mări salariul chiar și cu 1 leu?
Deși în REVISAL se poate opera și majorarea salariului minim brut cu 1 leu, noi nu o recomandăm angajatorilor, pentru că salariații se vor simți batjocoriți.
Chiar dacă pare că sunt de acord cu „mărirea" și semnează adiționalul, o fac doar pentru că depind de jobul respectiv pe moment. Dar există riscul ca ulterior să nu-și mai dea interesul la serviciu, să caute un nou loc de muncă mai bine plătit, ba să-i și acționeze pe angajatorii... zgârciți în instanță pentru abuz (au dreptul să o facă în 3 ani).
De asemenea, nici sfatul cu încheierea contractului de muncă după 24 de luni cu acordul parților și deschiderea altuia nou nu este ok (am văzut discuții pe grupurile de HR pe tema asta), deoarece se consideră disimulare și tot primul contract de angajare rămâne în vigoare.
„Rezonabilă ar fi o creștere de minimum 5%, dar ea ar trebui să existe deja în planurile și bugetele angajatorilor, nu să se facă peste noapte", conchide Gabriel Chicioreanu.
Dacă angajatorul oferă alte beneficii salariatului, se consideră majorare?
Nu, deoarece mărirea trebuie făcută strict la nivelul salariului de bază, nu la nivelul celorlalte elemente care alcătuiesc venitul unui angajat, cum ar fi: indemnizații, sporuri, tichete de masă sau alte adaosuri.
Paradox: salariu mai mare pe hârtie, dar mai mic pe card decât înainte de majorare
Cum așa? Uite așa: în 2023 s-a dat Ordonanța 115 (poreclită trenuleț), prin care se prelungește facilitatea celor 200 de lei netaxați la salariul minim pe economie. Prin mărirea salariul brut al unui angajat, facilitatea celor 200 de lei se pierde, căci salariul minim, odată mărit, nu mai e... minim.
De exemplu, la salariul minim brut de 3.300 de lei, pentru un salariat cu deducere personală, cu 200 lei neimpozabili, netul este în prezent de 2.079 lei (că 1.291 lei se duc la stat). Fără cei 200 lei neimpozabili, netul ar fi mai mic, de 1.996 lei. Ar fi mai mic și decât al unui începător. Atunci...
Cu cât ar trebui negociat salariul minim brut ca să rămână netul măcar ca până acum?
Pentru a lua în continuare în mână 2.079 lei și după 1 ianuarie 2024, ar fi necesară o majorare cu 149 de lei a salariului brut (adică 3.449 de lei). Ceea ce înseamnă că la stat se vor duce 1.448 de lei. Deci se pare că singurul care are cel mai mult de câștigat din toată treaba asta e statul. Ce surpriză!
Ideal ar fi să se majoreze cu mai mult (mai ales că oricum pentru vara acestui an se anunță o nouă mărire a salariului minim pe economie propusă de Guvern). Dar asta depinde de puterea de convingere în timpul negocierii, de aptitudinile și performanțele angajatului, dar și de posibilitățile financiare ale angajatorului.
„Soluții pentru angajatori care să eficientizeze business-ul există: să se pregătească pentru Directiva 970 care ar trebui să intre în vigoare până pe 7 iunie 2026 (cea cu transparența salarială, consolidarea echității salariale între femei și bărbați etc.). Angajatorii trebuie să se gândească deja la sisteme de salarizare transparente, care să facă diferența între oamenii cu experiență și cei care sunt la început. Pe vremuri, era contractul colectiv în care existau ierarhizări. Dacă nu există contract colectiv de muncă, aceste ierarhizări ar trebui trecute în regulamentul intern: Ex. 1. muncitor necalificat - salariu minim brut garantat în plată; 2. muncitor calificat, experiență X ani - salariul brut X lei etc.", recomandă Corneliu Bențe, expert în legislația muncii. Astfel dispare și suspiciunea discriminării în rândul angajaților.
În concluzie... mărirea salariului minim este o armă cu două tăișuri. Pe de o parte ajută angajații să mai trăiască de la o lună la alta cu câteva zeci de lei în plus (meritați sau nu) și mai aduce niște bani la buget, pe de altă parte îi pune pe angajatori în situația să nu mai recruteze la fel de mult (căci nu le mai iese profitul), să ajungă să-și plătească oamenii cu bani la negru sau la gri ori să facă disponibilizări.
Autor: Raluca Cincu