Cât ești dispus să dai pentru un om la curățenie?

 

„Faci o treabă calificată, pentru care primești un salariu decent, dar din el nu-ți permiți să plătești o muncă necalificată, cum ar fi pe cineva care să-ți facă curățenie acasă. E un paradox, într-adevăr, dar care nu se va schimba prea curând”, rezumă situația de pe piața menajului românesc reprezentantul unei firme de curățenie care caută personal de profil și nu găsește.

Pe site-ul Anunțul Telefonic au fost numai în luna martie peste 8500 de căutări după cuvintele „menajeră” sau „femeie de serviciu”, a doua categorie cea mai căutată de locuri de muncă, după șoferi. Se caută personal de curățenie, femei sau bărbați, pentru că după ridicarea restricțiilor începe să se reia activitatea la birouri, iar asta coincide și cu perioada Paștelui, precedată după cum se știe de tradiționala curățenie. Așadar, e bătaie pe mâinile harnice care știu să țină mopul.

Oricine a încercat în ultima vreme să găsească „o doamnă la curățenie” pentru un apartament sau o casă în București și împrejurimi știe că e mai ușor să găsești un loc în rachetele lui Musk, pentru o excursie în spațiu, decât pe cineva de încredere, dispus să facă menajul. Greu de crezut, mai ales că ai zice că pentru șmotru nu e nevoie de mare pregătire și e o muncă pe care o poate face oricine are nevoie de bani la un moment dat, pentru perioade scurte sau lungi. Și atunci, poate că de fapt oamenii nu au nevoie de bani?

Veniturile sunt prea mari în România?

„Da, veniturile sunt prea mari în România și oamenii nu mai sunt interesați să muncească, ca familie. Dacă soțul câștigă 5000 de lei în construcții, soția nu mai vrea să muncească”, e de părere reprezentantul firmei Integrated Cleaning Solutions (ICS), care caută de mai bine de trei săptămâni personal pentru diversele birouri în care întreține curățenia.

Conform anunțurilor, ICS ar plăti în jur de 1.700 de lei pentru cineva cu un program redus (4-6 ore pe zi), sau 2.800 de lei pentru un șef de tură. Bani în mână, cu contract și carte de muncă.

Alte firme oferă 2.600 de lei/program de 8 ore zilnic, în birouri din zona centrală a orașului sau, cum ar fi firma Conex Clean, oferă 2.400 de lei pentru un program de zece ore/de luni până vineri, în birouri din zona de nord a Capitalei. Și acestea sunt considerate salarii „bunicele” după cum le caracterizează reprezentanții firmelor care au dat anunțurile.

O firmă care caută personal de curățenie pentru spitale, oferă 1.900-2.200 de lei, inclusiv bonuri de masă, pentru un program de 8 și 12 ore, în ture.

„Tot dau anunțul ăsta din când în când, îl tot schimb, îl tot ambalez, sunt din ce în ce mai puține solicitări prin telefon. Am avut niște colaborări și cu persoane care aduceau personal din provincie, de la Ploiești, dar era foarte scump din punctul nostru de vedere, iar personalul nu era nici măcar necalificat, era sub nivelul de necalificat. Nu aveau nici pregătire, nici dorință de muncă, nimic, veneau doar la număr. A trebuit să renunțăm. Acum suntem iar în discuții cu o societate care ne asigură personal din provincie, dar cu bani mai puțini. Înainte de sărbători e cel mai greu, că e clar că fiecare, dacă are ceva de pus pe masă, nu mai vine la muncă să lucreze și în week-end. Noi numai în spitale avem activitate și e foarte greu să-i ținem și pe cei vechi, pentru că lipsesc. De angajat angajăm, dar nu se prezintă la muncă, sunt neserioși sau se duc și văd că e prea greu și renunță. Cred că salariul e mic, mă gândesc că dacă nu mai sună nimeni, e mic. Dar fiind vorba de curățenie, cât să dai? Totul s-a complicat în ultima vreme.”, admite domnul I., reprezentantul firmei care spune că salariile pe care le oferă depind de contractele pe care firma le face cu spitalele de stat sau private în care furnizează servicii de curățenie.

Nu și pentru filipineze...

O doamnă care a dat anunț pentru menajeră în vila familiei, cu un program de 3 zile pe săptămână, de la 9.00 la 16.00 și un salariu de 2.200 de lei, spune că nu a primit niciun telefon timp de o lună, cât a ținut anunțul pe site. „Acum zece ani am angajat prin Anunțul Telefonic și am avut o femeie de care am fost foarte mulțumiți, până acum un an când a plecat în străinătate. Acum abia am reușit să găsim pe cineva printr-o cunoștință, pentru că pierdusem orice speranță. M-a frustrat rău că nu am găsit, știu că sunt oameni care lucrează de dimineață până seara pe banii ăștia, nu 3 zile de la 9 la 16. Vin filipinezele care îți cer 2.500 de lei/lună ca să stea cu copilul și să facă curat, și nu au decât două week-end-uri libere. Eu nu am avut spațiu pentru așa ceva, că trebuie să le asiguri o cameră cu baie proprie, dar găsisem o filipineză și cerea liber doar o dată la 6 luni. Nu e ok nici așa, dar mă gândesc că omul e simțit și nu îi dă doar atât. Sunt restaurante unde vezi numai străini pe salarii de mizerie 1.500-2.000 de lei. Doar în București e așa, în provincie nu e așa. Acolo se muncește pe bani foarte puțini, pe 100 de lei se face menaj...”

Portretul robot al menajerei: femeie, 43-44 de ani, cu copil

Pe piața cunoștințelor, „o femeie la curățenie” înseamnă de regulă o persoană de vârstă mijlocie care are în „portofoliu” mai multe familii pe care le vizitează regulat și astfel reușește să adune la finele lunii o sumă pentru un trai decent. Doamna Nina se apropie de 60 de ani și toată viața ei a făcut numai curățenie. A început cu scările de bloc din cartierul unde s-a mutat în tinerețe, când a venit la București și s-a măritat. Apoi a intrat și prin case, chemată de diversele „cucoane” care aveau nevoie de ajutor la un covor sau spălat vreun cuptor. Mulți ani a lucrat așa, la negru, scări de bloc plus case private, până când a început să se îngrijoreze pentru pensie. A pus piciorul în prag și a fost angajată cu carte de muncă la unul dintre blocuri, dar a continuat să câștige bani și pe lângă, din curățenie sau babysitting. Între timp și-a crescut copiii proprii, i-a văzut la casa lor și acum se împarte între nepoții ei și copiii altora. Spune că anii de șmotru i-au șubrezit sănătatea și nu mai poate, deși multe din cucoanele cărora le făcea curat încă o mai roagă să le viziteze.

Maria e mai tânără, abia a făcut 40, dar tot ar vrea să renunțe la curățenie și să se angajeze undeva, că simte că nici ea nu mai poate să facă șmotru, mai ales că are și o familie solicitantă, cu trei copii. Totuși nu reușește să găsească un job normal, mai ales că îi lipsește calificarea, așa că încă prestează curățenie pe la diverși. Tocmai și-a mărit tarifele, pentru sărbătorile astea, forțată și de prețurile crescânde de la piață, dar și de faptul că i s-a înmulțit clientela. De unde cerea maxim 200 de lei pentru curățenia generală într-un apartament cu 2 camere a ajuns să dubleze prețul și chiar să-l primească, pentru că știe că e greu de găsit cineva ca ea în piața bucureșteană.

Maria este oarecum menajera perfectă, căutată și de firmele de profil. „Noi angajăm și femei și bărbați, nu avem preferințe, dar în general femei, portretul robot al omului care lucrează în domeniu este femeie, 43-44 de ani” explică Sorin Gherghe, de la firma Conex Clean.

Femeie, 43 de ani cu copil și cu rate la bancă este portretul completat de un alt reprezentant de firmă, care spune că în general oamenii fără calificare și cu rate la bănci, care au și o educație financiară precară, sunt de regulă cei care vin să muncească în firmele de curățenie, după ce s-au îndatorat mai mult decât le permitea venitul.

Vin tare din urmă tinerii analfabeți, care sunt greu de angajat chiar și la curățenie

Sunt și locuri în care se fac nazuri, de exemplu în unele clinici private, patronii cer doar personal de curățenie tânăr. E o discriminare, categoric, admite și reprezentantul firmei de curățenie, dar mai mult de atât e o bătaie de cap în plus, pentru că tinerețea vine la pachet cu alte probleme, care mai ales în domeniul sanitar pot fi periculoase.

„Au început să apară din ce în ce mai mulți oameni tineri care nu știu să citească și să scrie. Și e o problemă că noi avem grafice de semnat, avem substanțe dezinfectante de folosit, iar dacă ei nu știu să citească eticheta e o problemă gravă. În astfel de cazuri mai ajută șefa de tură, dar viitorul nu arată bine din punctul ăsta de vedere”, se îngrijorează domnul I.

Cât durează angajarea și vechimea în curățenie

Firmele de curățenie spun că în medie căutarea unei persoane durează o lună de zile, timp în care ori se găsesc diverse soluții de compromis, ori se renunță la proiect. Puținii oameni care sună și vin la interviul de angajare se împuținează și mai mult când e să ajungă efectiv la lucru. Iar dintre cei care se prezintă și la program, mulți renunță după câteva zile sau săptămâni. Media de stat în branșă este de 4-5 luni, spune Sorin Gherghe de la Conex Clean. Desigur, există și oameni care stau cu anii, dar în general nu prea se iese la pensie din asta.

Ciao Italia!

Doamna Ana este din Republica Moldova, dar recrutează personal din România pentru menaj în Italia, regiunea Udine. Este prima dată când dă un anunț în Anunțul Telefonic, pentru că 2022 este primul an în care nu a reușit să aducă în Italia suficient personal de curățenie cât ar fi nevoie. Și chiar și așa, spune că abia a primit câteva telefoane, anunțul fiind publicat pe mai multe site-uri.

„Am observat că așa lipsă de personal ca anul acesta nu a mai fost. În toate domeniile, și la bucătărie, și la restaurante, și barista. Ne întrebăm și noi și nu știm unde s-au pierdut toate persoanele acestea? De ce nu mai vor să vină? Dacă le oferim cazare atunci salariul este de la 1.200-1.400 euro și cu toate astea nu se găsește nimeni. În alți ani era mai ușor de găsit. Avem persoane care vin de 6-7 ani la rând. Proprietarii hotelurilor se plâng, chiar și oferind o plată mai bună. Pandemia a avut și ea rolul ei, dar am impresia că persoanele nu mai vor să mai muncească”, crede doamna Ana, care spune că în Italia se caută persoane mai în vârstă,„căci tinerii în ziua de azi nu au idee despre muncă și nici dorință, ei se uită pe telefon și cred că de acolo se mănâncă”.

Imigranți și referințe

Chiar dacă piața e în criză, soluții există și le-au găsit alții înaintea noastră. Cum au plecat românii în vest, la șmotru, vor veni și la noi alții mai săraci, din sud est, să ne ajute să trăim în curățenie și să ne facă muncile necalificate. Pe piața construcțiilor sunt deja mulți vietnamezi și nepalezi, piața bonelor și a menajerelor e plină de filipineze, iar în curățenie încep să apară timid și africani. Integrated Cleaning Solutions tocmai a angajat un student african și firma se gândește serios să extindă căutările spre alte popoare, mai aplecate către muncă decât românii noștri năzuroși.

„În starea de urgență era coadă la ușă, acum nu se găsesc oameni. E nevoie și de o minimă pregătire, o prezență, o conduită, nu poți să trimiți pe oricine la birouri și să spună să nu mai vin că mă doare măseaua. Sunt din ce în ce mai mulți neserioși. Motivele pe care le dau sunt: salarizarea și distanța față de casă. Cauzele pe care le văd eu sunt generale în România: venituri prea mari și oameni cu educație deficitară. Noi avem 20 de angajați, din care 17-18 sunt vechi. Dar suntem la contractul cu nr.110, schimbăm 6-7 persoane până reușim să stabilizăm omul. Și de curând am început să colaborăm cu alte firme pentru referințe. Asta e foarte important în piață, referințele, și firmele au înțeles să împartă aceste informații despre angajații lor”.

Mercurialul șmotrului

Așadar, dacă aveți nevoie de cineva la curățenie, e bine să știți cum stă treaba în domeniu. Prețurile practicate de „doamnele” care lucrează pe cont propriu oscilează în funcție de cât de solicitate sunt, de numărul de camere și de mizeria din ele, iar prețurile par să fi explodat în perioada asta. Un preț bun pentru curățenia generală se învârte în jurul a 200 de lei pentru un apartament cu 2 camere, dar poate ajunge și la 400 de lei, după cum cere Maria. Pentru curățenia periodică, de întreținere, sumele se înjumătățesc.

Dacă apelați la firme specializate, un apartament cu 2 camere costă 350 de lei pentru întreținere și 450 de lei curățenia generală. Iar în acești bani nu intră și spălarea cuptorului, de exemplu, ceea ce „doamnele” pe cont propriu acceptă să facă în aceiași bani.

Curățenia în birouri și spitale are alte coordonate financiare, acolo se fac licitații și se semnează contracte anuale sau se fac abonamente.

După cum se vede, curățenia devine un serviciu de lux, pe care și-l vor permite doar unii, în timp ce noi ăștia cu salarii decente va trebui să ne facem singuri curat după noi, dacă ne-a plăcut cartea și nu suntem în stare să câștigăm suficient cât să ne permitem o menajeră.