Stimulentul de inserție: câți bani iei de la stat și ce trebuie să faci ca să beneficiezi de ei?

Ce este stimulentul de inserție?

Stimulentul de inserție reprezintă o sumă de bani cu ajutorul căreia guvernul român încearcă să-i încurajeze pe proaspeții părinți să revină la serviciu înainte de a li se încheia concediul pentru creșterea copilului (CCC pe scurt). 

Cum poți beneficia de stimulentul de inserție? Ce condiții trebuie să îndeplinești?
OUG nr. 111/2010 (cea prin care a fost introdus acest beneficiu) prevede că poți să iei stimulent de inserție de la stat dacă ești mama sau tatăl biologic al copilului si ai stat în CCC, dacă ești părintele lui adoptiv, dacă ți s-a încredințat un copil mic în vederea adopției, dacă îl ai în plasament în regim de urgență sau dacă ai fost numit tutorele lui.  

De asemenea, pentru a beneficia de acest drept, trebuie să îndeplinești următoarele condiții:

• să locuiești cu copilul/copiii pentru care ceri stimulent și să te ocupi de creșterea și îngrijirea lui/lor;
• să ai domiciliul stabil sau reședința legală în România;
• să fi realizat venituri impozabile pe o perioadă de 12 luni în ultimii 2 ani înainte de nașterea, adopția, luarea în plasament sau sub tutelă a copilului. Veniturile pot fi din salarii sau asimilate salariilor, din activități independente, din drepturi de autor, activități agricole, de silvicultură sau piscicultură. De asemenea, poți beneficia de stimulent de inserție și dacă te-ai aflat în perioade asimilate timp de 12 luni în ultimii 2 ani înainte de nașterea, adopția, luarea în plasament sau sub tutelă a copilului și realizezi venituri supuse impozitului pe venit până la vârsta de 2 ani a copilului, respectiv 3 ani dacă acesta are dizabilități.

Atenție! Dacă ești asistent maternal profesionist, ai drept la stimulentul de inserție numai pentru copiii tăi biologici sau adoptați.

Care e valoarea stimulentului de inserție in 2024?

Valoarea stimulentului de inserție pentru cei care obțin venituri impozabile și care au dreptul să beneficieze de concediul de creștere copil este de 1.500 lei sau 650 lei.

Beneficiarii stimulentului de 1.500 lei sunt:
A. părinții care se întorc la serviciu înainte de vârsta de 6 luni a copilului, respectiv 1 an în cazul celui cu dizabilități. Banii se iau până când copilul împlinește 2 ani, respectiv 3 ani (cel cu dizabilități).
B. părinții care nu intră în CCC și se întorc la muncă după ce li se termină fie concediul de maternitate (cele 42 de zile obligatorii), fie cel paternal (care e de 60 de zile). Banii se iau până când copilul împlinește 2 ani, respectiv 3 ani (cel cu dizabilități).

După ce copilul împlinește această vârstă, părintele ia un stimulent de inserție de 650 de lei/lună până când copilul împlinește 3 ani, respectiv 4 ani (cel cu dizabilități). Tot 650 de lei li se acordă părinților care se întorc la muncă după ce copilul împlinește 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilități. Banii se iau până când copilul împlinește vârsta de 3, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu dizabilități.

Important! Conform HG 536/2021, se acordă stimulentul și părinților care revin la job și după CCC, valoarea lui fiind tot de 650 de lei. Pentru a beneficia de stimulent, ar trebui sa începi serviciul fix a doua zi după ce ai încheiat concediul de creștere a copilului, apoi ai la dispoziție 30 de zile pentru a solicita acest drept.

Stimulentul se stabilește în luna martie a fiecarui an în funcție de Indicatorul Social de Referință stabilit de rata inflației. Tot atunci se stabilesc și indemnizația de șomaj, indemnizația de creștere a copilului etc.

Ce acte sunt necesare pentru acordarea stimulentului de inserție?

E bine de știut că stimulentul de inserție nu se acordă automat, ci numai în urma unei solicitări. Dacă te hotărăști să revii la muncă din CCC și să beneficiezi de stimulentul de inserție trebuie să-ți anunți angajatorul cu cel puțin 30 de zile înainte de data prevăzută pentru reluarea activității. 

Îți trebuie - cum altfel? - un dosar cu șină pe care să-l depui la o direcție de asistență socială (sau la primărie dacă direcție de asistență socială nu există). Iar dosarul trebuie să conțină: 

• o cerere-tip a solicitantului (original);
• certificatul de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul, hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției sau de încredințare a adopției, hotărârea judecătorească sau hotărârea comisiei pentru protecția copilului pentru măsura plasamentului în regim de urgență (copie);
• certificatele de naștere ale celorlalți copii aflați în întreținere, după caz (copie);
• declaraţie pe propria răspundere a solicitantului din care să rezulte că este singurului beneficiar al stimulentului de inserție (original). Asta pentru că două persoane nu pot lua stimulent pentru acelaşi copil. 
• CI/ BI al ambilor părinți sau al mamei singure dacă minorul nu este recunoscut în certificatul de naştere de tată (copie);
• certificatul de căsătorie, după caz (copie). Dacă părinții nu sunt căsătoriți, se întocmește o anchetă socială conform HG 1291/2012;
• adeverință-tip pe care o va completa angajatorul. Ea trebuie să cuprindă veniturile realizate în ultimii doi ani anteriori nașterii copilului (original);
• adeverință din care să rezulte că solicitantul este angajat în prezent și realizează venituri impozabile (original);
• decizia de reluare a activității eliberată tot de angajator în situația în care stimulentul de inserție se solicită după revenirea din CCC (original);
• contractul de muncă pentru persoanele care încep activitatea la un nou job (copie);
• declarație din partea solicitantului de stimulent de inserție care se întoarce la lucru după ce a efectuat CCC în care să scrie că dovezile privind stagiul de cotizare se află la dosarul de indemnizație creștere copil - se trec numele și CNP-ul copilului (original). În acest caz nu mai e nevoie de adeverința-tip privind veniturile realizate în cele 24 luni anterioare nașterii copilului;
• pentru activități independente: declaraţie unică eliberată de către ANAF din anul naşterii copilului şi anii fiscali anteriori nașterii copilului (mai exact, veniturile realizate în ultimele 24 luni anteriori naşterii copilului), certificat de atestare fiscală pe firmă, adeverință de venit la zi. Adeverința privind perioada concediului de lăuzie al mamei se eliberează de Casa de Asigurări de Sănătate. Iar dacă stimulentul de inserție se solicită după efectuarea CCC sunt necesare: dovada privind reluarea activității (se emite de către Oficiul Registrul Comerțului), declarația unică și adeverința de venit la zi;
• extras de cont pe numele solicitantui dacă se dorește plata stimulentului prin transfer bancar, nu prin poștă;
• declarație cu privire la acordul de prelucrare a datelor cu caracter personal.

Atenție! Să aveți și originalele documentelor care vi se solicită în copie pentu a le prezenta la ghișeu.

Care e termenul de depunere a cererii pentru stimulentul de inserție?

• În maximum 30 de zile lucrătoare de la data în care reiei serviciul și încetează plata indemnizației pentru creșterea copilului. Vei primi dreptul la supliment începând cu ziua în care revii la muncă.
• În maximum 60 de zile lucrătoare de la data nașterii copilului (în caz că avut drept la concediu de maternitate) sau de la data adopției, a instituirii tutelei sau plasamentului. Dreptul la supliment se acordă începând cu aceste date - când se naște copilul sau când îl adopți, îl iei sub tutelă sau în plasament.

Dacă depășești termenele prevăzute de lege, stabilirea dreptului la stimulent se face începând cu data depunerii cererii.

Cum se poate pierde stimulentul de inserție?

Conform legislaţiei, dreptul la stimulentul de inserţie încetează începând cu ziua următoare celei în care:

• copilul a împlinit vârsta de 3 ani, respectiv 4 ani în cazul copilului cu dizabilităţi;
• copilul a decedat.

Iar dreptul la stimulentul de inserţie se suspendă începând cu ziua următoare celei în care:

• beneficiarul a fost decăzut din drepturile părinteşti;
• beneficiarul a fost îndepărtat, conform legii, de la exercitarea tutelei;
• beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea încredinţării copilului spre adopţie;
• beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea menţinerii măsurii de plasament;
• beneficiarul execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile;
• copilul a fost abandonat ori internat într-o instituţie de ocrotire publică sau privată;
• beneficiarul a decedat;
• beneficiarul nu mai are domiciliul sau reședința în România;
• beneficiarul nu mai realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură. 
• se constată că timp de 3 luni consecutive mandatele poştale sunt returnate;
• copilul a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi şi beneficiarul nu mai realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură. 

Poate șeful să te dea afară în perioada de acordare a stimulentului de inserție?

Aceeași Ordonanță 111/2010 spune că un angajat nu poate fi concediat nici în perioada concediului pentru creșterea copilului și nici în perioada acordării stimulentului de inserție.

Dacă rămâi fără job pentru că firma a dat faliment și nu mai realizezi alte venituri supuse impozitului, stimulentul de inserție nu se acordă chiar dacă încasezi ajutor de șomaj, pentru că acesta nu este un venit impozabil. Nu intra în panică! Intră în schimb pe Anuntul.ro, ca să-ți găsești rapid un loc de muncă. Apoi soliciţi reluarea plăţii stimulentului de inserţie din momentul în care începi să încasezi salariu de la noul job.

Și acum c-am scăpat de cifre și birocrație, te invităm să citești și rândurile de mai jos pentru a afla de la un psiholog ce e de făcut dacă ai devenit mamă de curând și te simți nesigură atunci când ai de ales între a rămâne acasă cu copilul și de a te întoarce mai repede la lucru. Întâi și întâi...

Cât de important e jobul în viața unei femei?

Nicoleta Manoilă, psiholog (Proacta Edu) invită mamele să facă un exercițiu de imaginație: „Închipuie-ți că ai în față un tort împărțit în felii pe care trebuie să le gestionezi și care sunt, de fapt, roluri în viața ta. Una dintre felii este rolul de mamă pe care l-ai anticipat sau nu, depinde de la caz la caz (și asta pentru că nu știi cum va fi viața de părinte, cum se va comporta copilul și cum te vei adapta).

O altă felie este relația de cuplu care se mută într-un alt registru. Adesea proaspeții părinți se concentrează mai mult asupra noului rol, cel de mamă/tată, și uită sau neglijează fără să-și dea seama baza de la care au pornit: relația dintre ei.

Apoi este viața profesională care fie rămâne la locul ei, fie se poate modifica (de exemplu, sunt foarte multe mame care aleg să-și mute activitatea profesională în alt domeniu tocmai pentru a putea integra și armoniza toate aceste roluri).

Și mai ești tu, femeia. Care nu trebuie să se neglijeze."

Rolul jobului poate fi important în funcție de vârsta pe care o ai, de cât de mult ai investit în activitatea ta profesională până să devii mamă, de cât de mult îți place ceea ce faci la serviciu etc.: „Dacă ești o femeie care privește activitatea profesională ca pe una care generează un venit și... cam atât, atunci motivația de a te întoarce mai repede la lucru nu e atât de puternică și e în regulă să preferi varianta de a rămâne cât mai mult în perioada de îngrijire a copilului. Observați că nu am spus concediu de îngrijire a copilului, chiar dacă așa e numit în legislația muncii, pentru că nu este un concediu. Munca de acasă a unei mame nu se termină niciodată și... nu se vede niciodată”, spune psihologul.

În schimb, dacă te bucuri de viața profesională, dacă ai ales o carieră vocațională și vrei să evoluezi, nu trebuie să te simți vinovată pentru că ești nerăbdătoare să-ți reiei cât mai repede activitatea. O poți ajusta nevoilor noului membru al familiei, mai ales că un copil îți dă motivația să faci ceea ce făceai înainte cu mai mult sens. Cheia este să te întorci la bază, la persoana de la care pleacă totul: tu. Dacă ești în armonie cu tine, poți fi bine și în relația cu copilul, și cu partenerul, și cu viața profesională.

Cât e recomandat să stea o mamă acasă cu copilul după ce a născut?

Nicoleta Manoilă transmite că, dacă nu există o presiune prea mare din exterior (din partea angajatorului, a situației financiare, a societății), ar fi de preferat ca mama să stea cât mai mult timp cu copilul: „Mai ales în primul an de viață este esențial acest contact pentru dezvoltarea unui atașament sănătos. Nu doar copilul are nevoie să fie aproape de mamă, ci și viceversa, pentru că în timpul sarcinii ea și copilul fuzionează, trăiesc împreună.

Sunt recomandate pauze în care copilul poate fi lăsat cu cineva foarte apropiat, de încredere, pentru ca tu să poți să ieși o oră undeva, să-ți acorzi timp și spațiu pentru tine și să-ți încarci bateriile."

Cât privește activitatea profesională, poți încerca să găsești un job remote, un job part time sau să te întorci treptat la locul de muncă pe care l-ai lăsat când ai intrat în CCC (pentru început, câteva ore pe zi).

Cum să faci față stresului?

Femeile care devin mame se confruntă în prezent cu mai multe greutăți decât aveau mamele sau bunicile lor, pentru că sunt forțate de societate să dea bine pe toate planurile și trebuie să facă slalom printre sute-mii de informații. Mamele petrec mult timp acum și în mediul online și văd acolo tot felul de standarde, de campanii în care li se spune ce trebuie să facă sau cum trebuie să fie etc., iar dacă nu reușesc (poate din motive independente de ele) să atingă acele performanțe, se simt inadecvate.

Sfatul specialistului? „Dacă simți că e copleșitor să le faci pe toate, cere ajutor (de la persoanele din jur sau de la cele specializate) ca să eviți depresia postpartum (care există!) și burnout-ul. Fii delegatoare și implică-l și pe partener în creșterea copilului. Ideal ar fi ca întreaga familie (compusă din bunici, unchi, mătuși, nași) să se implice mai ales în zona de joc și socializare cu copilul."

Există pericolul deprofesionalizării dacă stai doi ani cu copilul acasă?

În doi ani de stat acasă nu te prostești, ci doar poți pierde din abilitățile pe care le aveai înainte. Asta nu înseamnă că nu ai capacitatea să le recuperezi. Poți să-ți continui vechea activitate cu o perioadă de acomodare.

Atmosfera de la serviciu ar trebui să fie una relaxată, iar angajatorul și colegii să fie înțelegători atunci când apar anumite situații de urgență cum ar fi cea în care copilul tău face febră mare și trebuie să te învoiești și să-l duci la medic. Că de la creșă îl mai poate lua și taică-su. :)

Nicoleta Manoilă mai spune că important este și ca șeful și colegii să se uite la tine la fel ca înainte de a deveni părinte atunci când revii la serviciu din CCC: „Până la urmă ești tot tu, doar că a mai intervenit un rol în viața ta: cel de mamă. Iar rolul acesta te face mai responsabilă și chiar mai eficientă (mai ales că acum ai un motiv temeinic să îți termini treaba mai repede ca să ajungi acasă la familia ta).”

Cariera nu trebuie să excludă rolul de mamă și nici invers. „Să nu uităm că rolul femeii după ce devine mamă, dincolo de a oferi îngrijire și educație, este și un rol de model”, transmite psihologul. „Păi cum aș putea să îi spun eu copilului să urmeze studii și să facă ceva în direcția carierei dacă eu, mama lui, nu fac asta? Unde mai pui că există riscul ca eu să mă transform mai târziu într-o persoană care va dori să se împlinească prin propriul copil și să pun astfel presiune pe el.”

Deci dacă ești mamă, ai ocazia și-ți dorești să investești în formarea ta profesională, go for it!, cum zice englezu'. Cheia e echilibrul.