Sindromul burnout la locul de muncă: cum îl recunoști și cum scapi de el

Cum îți dai seama că ești stresat sau ai ajuns deja la burnout? * Ce spune legislația muncii despre burnout? * Sfaturile specialiștilor pentru angajații care suferă de epuizare profesionala

Îți petreci cea mai mare parte din timp muncind? Nu știi cum să ajungi mai repede acasă, dar nu pentru a sta cu familia, ci pentru a rezolva treburile pe care nu ai reușit să le termini în cele 8 ore petrecute la birou? Reduci durata somnului la 3-4 ore și nici nu-ți mai amintești când ai avut un weekend „curat" sau o vacanță în care nu ai răspuns șefului sau clienților la mailuri sau telefon și te-ai relaxat și tu ca omul? Vezi că poți ajunge foarte ușor la epuizare profesională (burnout), asta dacă nu ai făcut-o deja.

Daniela Simache, psihoterapeut și doctor în psihologie (Esential Psy) explică ce se întâmplă cu tine atunci când ești stresat la job și cum să-ți dai seama că suferi de sindromul burnout:

„În cazul stresului, disconfortul se produce cel mai mult la nivel fizic. Stresul acut înseamnă analize proaste (carență de vitamine, deficit de minerale în organism, anemie), iar sistemul hormonal, imunitar, creierul (care nu se mai oxigenează cum trebuie) și multe alte organe au de suferit. Corpul spune nu, dar tu încă ești agitat, vrei să muncești în continuare, mai bei o cafea-două-trei, un energizant-două-trei și îi dai înainte. Îți autoflagelezi pur și simplu organismul. Și așa poți ajunge la burnout.

Dacă stresul se manifestă mai mult la nivel fizic, burnout-ul se manifestă printr-o epuizare emoțională și mintală cronică. Deci distrugerea se produce mai mult asupra psihicului tău: ai o stare de oboseală constantă - ți se face somn la o jumătate de oră după ce te-ai trezit, îți dispare motivația de a continua să faci ceva, nu mai vezi luminița de la capătul tunelului, iar emoțiile îți sunt aplatizate: nu te mai superi, nu te mai bucuri (nu doar la serviciu, ci și în viața de zi cu zi), nu te mai îngrijorezi că vine deadline-ul pentru un proiect, te izolezi de toată lumea, nu mai vrei să ieși din casă etc. Practic nu te mai interesează nimic.

Mare grijă, deoarece burnout-ul este anticamera depresiei."

Ce spune Codul muncii despre burnout?

În 2019, Organizația Mondială a Sănătății a declarat burnout-ul „un fenomen al sferei profesionale care afectează starea de sănătate”. Cu toate acestea...

„Codul muncii nu prevede drepturi speciale privind sănătatea mintală și nu vom găsi nicăieri în conținutul acestuia termenul de burnout, așa cum nu îl vom găsi nici în conținutul celorlalte norme", spune Av. Loredana Costina (Corobană și Asociații).

„Pentru moment, legea operează cu termeni ca volum de muncă, structura sarcinilor, sănătate și securitate în muncă, diagnostic medical, dar nu burnout."

Ce conține însă legea sunt principii ale modului în care angajatorul trebuie să se raporteze la tine, salariat, și la drepturile tale: dreptul la un mediu de lucru sănătos, în care să nu fii hărțuit moral (aici, la hărțuire morală, intră și stresul și epuizarea fizică), dreptul la protecție împotriva răzbunării angajatorului dacă  te răzvrătești din pricina hărțuirii morale (dacă refuzi să prestezi ore suplimentare, de exemplu), dreptul de a solicita angajatorului să ia măsuri pentru prevenirea și combaterea hărțuirii morale (acestea ar trebui să fie menționate în regulamentul intern).

Ce faci dacă angajatorul îți ignoră aceste drepturi?

„Ai posibilitatea să-i faci o plângere la ITM pentru exploatarea salariaților sau poți apela la instanța de judecată pentru a solicita daune materiale și morale”, recomandă avocatul.

Atenție: e bine de știut că e foarte greu de demonstrat că stările psihice precum depresia, anxietatea sau burnout-ul au fost cauzate exclusiv de un mediu de lucru stresant.

De exemplu, într-o speță având ca obiect despăgubire – litigii de muncă, Curtea de Apel Craiova a stabilit prin Decizia nr. 1169 din 13 aprilie 2021 că apelantul care a susţinut că a fost supus în ultimii 7 ani unei presiuni constante din partea şefului de compartiment (situaţie care a condus la apariţia stresului și a sindromului burnout) nu primește niciun fel de despăgubiri deoarece nu a putut dovedi că afecțiunea a fost cauzată exclusiv de activitatea angajatorului („avea el și alte probleme, nu e de la noi", cum ar veni).

„De aceea, trebuie să ai un diagnostic medical - raport al unui medic specialist psihiatru, raport de expertiză emis de un psiholog clinician cum că starea ta de sănătate proastă a fost cauzată de stres și epuizare la job, precum și dovezi ale acțiunilor angajatorului: e-mailuri trimise în afara orelor de program, martori dispuși să confirme suprasolicitarea la locul de muncă, înregistrări audio sau video",  spune Loredana Costina.

Chiar dacă nu ne ajută prea mult Codul muncii în caz de burnout, tot trebuie acționat cumva, pentru că acesta nu trece de la sine, ba din contră, se agravează.

Iată câteva...

Sfaturi pentru angajații care suferă de sindromul burnout

Ești salariat și simptomele menționate de psihoterapeut mai sus îți vin mănușă? Psihoterapeutul recomandă următorii pași:

Pasul 1: oprește-te.

Pasul 2: NU îți da imediat demisia. „Aceasta este capcana venită din pricina neputinței, însă nu este o soluție, pentru că poți pica din lac în puț", explică Daniela Simache. Poți fi tentat să-ți schimbi locul de muncă sau chiar cariera, dar este puțin probabil că acest lucru va rezolva problema burnout-ului. Gândește logic: dacă ești epuizat, cum vei face față în noua activitate?

Pasul 3: identifică motivele pentru care ai ajuns în situația asta (problemele cu banii sau cele cu nevasta/bărbatul care te fac să rămâi la serviciu peste program, lipsa de organizare a timpului, perfecționismul tău sau al șefului etc.).

Pasul 4: ia măsuri:

• solicită concediu medical sau de odihnă (de obicei, cei care ajung la burnout au zile de concediu de odihnă neefectuate din anii trecuți). Atenție! Nu lua cu tine lucruri legate de job (laptop,  telefonul de serviciu) și dezactivează temporar notificările;
• discută cu angajatorul despre posibilitatea unui program de lucru flexibil;
• delimitează spațiul de lucru de cel de odihnă dacă lucrezi de acasă (nu munci din vârful patului, de exemplu);
• ocupă-te de sarcinile grele atunci când ai mai multă energie;
• cere feed-back de la şeful direct referitor la performanţele proprii;
• ia-ți o mică pauză pentru a sărbători fiecare progres;
• mai deleagă din sarcini când nu poți face totul singur; 
• încearcă să dormi între 7 și 9 ore pe noapte;
• fă sport regulat, plimbă-te prin parc sau mergi pe jos de la serviciu spre casă, citește ceva plăcut înainte de somn;
• redu/elimină consumul de stimulente (țigări, cafea, alcool, zahăr în exces);
• evită conflictele la locul de muncă;
• vorbește despre problemele tale cu familia, prietenii, colegii și nu ezita să soliciți ajutorul profesional al unui psiholog.

Angajatorii, la rândul lor, ar trebui să aibă grijă de sănătatea fizică și mintală a angajaților, nu doar să le plătească salariile. Dacă salariatul suferă, și compania are de suferit, căci va scădea performanța.

Sfaturi pentru angajatori

• să modifice programul de lucru (acesta poate să înceapă de la ora 9:00 în loc de ora 8:00, de exemplu) sau să implementeze un sistem de muncă remote ori hibrid dacă domeniul de activitate al firmei permite acest lucru;
• să includă în program pauze de masă și de suc/apă/cafea;
• să nu le ceară angajaților să facă ore suplimentare decât rar, când apare un proiect important la care trebuie să „tragă tare” cu toții;
• să nu stabilească deadline-uri prea strânse;
• să aibă personal suficient (un singur angajat care muncește cât patru va ceda mai devreme sau mai târziu);
• să nu le ceară angajaților să răspundă la mailuri/telefon după ce s-a încheiat programul de lucru;
• să organizeze un mediu de lucru non-discriminatoriu, să le arate  salariaților empatie și să comunice deschis cu ei pentru a vedea care sunt cauzele stresului;
• să le laude reușitele și nu le reducă toată muncă la zero dacă mai fac erori;
• să-i trimita la cursuri/traininguri de dezvoltare personală și profesională;
• să organizeze teambuildinguri (nu neapărat la Dubai, pot fi și activități într-un parc);
• să le ofere beneficii extrasalariale precum: abonamente la sala de sport, bilete la spectacole, programe de nutriție, dar și de consiliere psihologică. „Deși igiena mentală a angajaților este foarte importantă, din experiența mea, nu sunt prea mulți angajatori în România care oferă drept beneficii extrasalariale servicii psihologice", a constatat psihoterapeutul.

În concluzie, burnoutul nu trebuie privit doar ca „o simplă oboseală" și nici ca „lene" sau „delăsare" (mai ales că sindromul apare tocmai la cei care chiar își iubesc meseria și sunt foarte implicați la serviciu), ci trebuie privit ca o situație de criză care trebuie rezolvată prin colaborarea dintre angajat și angajator.